Podcastul Raportuldegardă.ro

Raportuldegardă.ro

În podcastul Raportuldegardă.ro analizăm dovezile științifice pe baza cărora ar trebui să discutăm despre medicina prezentului, bazându-ne doar pe vocile experților.

Play

Open in

22 episodes
Avg 31 min
Romanian

Episodes 22

Newest Oldest Longest

All20 Unplayed20 In progress0 Played0

Counted on this page — what you have heard stays on this device, so it is not something the list can be paged by.

October 23 · 25 min
Cancer Literacy Day: prima mișcare europeană dedicată exclusiv alfabetizării în cancer | #Știința360
În cadrul emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a vorbit despre lansarea Cancer Literacy Day, prima mișcare europeană dedicată exclusiv alfabetizării în cancer. ▶ Victor Negrescu susține Ziua informării și educației despre cancer în Europa: „Prevenția trebuie să fie accesibilă tuturor, nu doar celor care și-o permit” Ziua de 14 octombrie 2026 a marcat un moment de referință pentru politicile de sănătate publică din Uniunea Europeană: lansarea primei ediții a Cancer Literacy Day. Depășind formatul unei simple campanii temporare de conștientizare, Cancer Literacy Day își propune să devină o mișcare europeană permanentă. Aceasta urmărește să construiască o comunitate, garantând că accesul la informații medicale clare, de încredere și adecvate fiecărui context cultural devine o componentă fundamentală a îngrijirilor de calitate. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a susținut lansarea primei ediții a Zilei informării și educației despre cancer (Cancer Literacy Day), găzduind, la 14 octombrie 2026, primul eveniment al inițiativei dedicat politicilor publice. Reuniunea, organizată de consorțiul CURTAIN la Info Hub al Parlamentului European din Bruxelles, a adus împreună decidenți europeni și reprezentanți ai comunității implicate în lupta împotriva cancerului. Scopul a fost promovarea accesului echitabil la informații de încredere despre cancer, astfel încât oamenii să poată lua decizii în cunoștință de cauză privind prevenția, depistarea timpurie, diagnosticul și tratamentul. ▶ De ce unele persoane sunt mai predispuse la hipertensiune arterială? Rolul ceasului biologic și al factorilor genetici Perturbarea ritmului circadian este asociată cu un risc crescut de apariție a hipertensiunii arteriale, potrivit unui nou studiu publicat în revista npj Cardiovascular Health. Cercetarea, care a inclus peste 107.000 de participanți din UK Biobank, a arătat că persoanele cu un nivel ridicat al unui indice al dezechilibrului circadian au prezentat un risc relativ cu 34% mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială, comparativ cu persoanele din categoria cu valori reduse ale indicelui. Asocierea a fost deosebit de pronunțată la participanții cu predispoziție genetică ridicată. ▶ Testarea genomică rapidă ar putea oferi un diagnostic pentru aproape jumătate dintre copiii cu boli neurologice inexplicabile Secvențierea rapidă a întregului genom (rapid whole-genome sequencing – rWGS) poate contribui semnificativ la diagnosticarea bolilor neurologice pediatrice cu etiologie necunoscută, oferind rezultate în numai câteva zile și influențând direct deciziile terapeutice. Un studiu publicat în JAMA Neurology arată că această tehnologie a permis stabilirea unui diagnostic genetic concordant cu manifestările clinice la aproximativ 45% dintre copiii spitalizați pentru afecțiuni neurologice inexplicabile. În aproape două treimi dintre cazurile diagnosticate, rezultatele au determinat modificări ale managementului medical. Cercetarea, realizată de specialiști de la Mayo Clinic, susține integrarea timpurie a testării genomice în evaluarea copiilor cu manifestări neurologice severe sau cu etiologie incertă, inclusiv în afara secțiilor de terapie intensivă neonatală. Ascultă emisiunea la radio.
August 27 · 29 min
De ce unii copii sunt mofturoși la masă? | Dr. Marius Geantă | #Știința360
Nu toți copiii se raportează la mâncare în același mod. În timp ce unii acceptă cu ușurință alimente noi, alții pot avea reacții puternice de respingere sau pot mânca extrem de limitat. Aceste diferențe nu sunt întotdeauna explicate de obiceiurile familiale sau de educație și pot avea legături cu dezvoltarea timpurie și cu factori biologici. În cadrul unui studiu publicat în JAMA Network, a fost analizată baza de date norvegiană MoBa, care urmărește copiii de la vârsta de 6 luni până la adolescență, pentru a investigata prevalența și caracteristicile dezvoltării ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder). Evitarea sau restricția alimentară reprezintă o problemă frecventă în copilărie și poate lua forma unui model de alimentație disfuncțional caracterizat prin selectivitate alimentară, sensibilitate crescută la texturi, mirosuri sau gusturi, lipsă de interes pentru mâncare ori teamă de consecințe negative ale alimentației. Tulburarea evitant-restrictivă a ingestiei alimentare, introdusă în DSM-5 și ICD-11, descrie forme severe ale acestor comportamente atunci când produc deficite nutriționale sau de creștere, fără a fi legate de imagine corporală. În acest context, studiul evaluează prevalența fenomenului, evoluția lui de-a lungul copilăriei și adolescenței și posibilele sale baze genetice. Studiul evidențiază faptul că simptomele persistente de evitare și restricție alimentară sunt asociate cu dificultăți de dezvoltare încă din primii ani de viață și cu risc crescut pentru tulburări de neurodezvoltare. ▶ De ce unii copii sunt mofturoși la masă - https://raportuldegarda.ro/evitare-restrictia-alimentara-copii-asociata-dificultati-dezvoltare/ ▶ Vaccin personalizat pe bază de ARNm pentru cancerul de sân triplu negativ - https://raportuldegarda.ro/vaccin-personalizat-pe-baza-de-arnm-pentru-cancerul-de-san-triplu-negativ-raspuns-imun-antitumoral-detectabil-pana-la-6-ani/ ▶ Adulții cu obezitate au un risc cu 70% mai mare de spitalizare sau deces din cauza infecțiilor - https://raportuldegarda.ro/obezitate-creste-semnificativ-risc-infectii-severe-unul-zece-decese-infectioasa-global/ Ascultă emisiunea la radio - https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/stiinta/raportuldegarda-de-ce-unii-copii-sunt-mofturosi-la-masa-factorii-genetici-pot-explica-pana-la-16-din-acest-comportament-id52630.html
June 3 · 19 min
Festivalul Săntătății - Copiii, viitoarea generație de comunicatori în sănătate | Dr. Marius Geantă
În cadrul ediției de pe 2 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre Festivalul Sănătății din Lerești, o inițiativă demarată în cadrul proiectului 4P-CAN cu scopul de a reuni comunitatea locală sub umbrela prevenției primare a cancerului. Ajuns la cea de-a treia ediție, Festivalul Sănătății din 2026 a pus accentul pe promovarea sănătății prin mișcare. Dr. Marius Geantă: „Un stil de viață sănătos presupune un maraton, iar proiectul 4P-CAN a demonstrat asta. Un stil de viață sănătos nu se reduce doar la a avea niște analize de sânge foarte bune sau a te simți bine fizic, este importantă și sănătatea mentală și a te simți bine alături de cei dragi, familie, prieteni și în comunitate. Prevenția nu poate fi făcută dintr-o capitală, trebuie făcută la nivel local și adaptată la specificul local. În regiuni e nevoie să se creeze hub-uri sau ecosisteme care să-și propună să crească eficiența, vizibilitatea, și, pe termen lung, și finanțarea pentru genul acesta de programe Am pus Lerești pe harta care contează atunci când vorbim despre prevenția bolilor. Știm deja modelele clasice - Framingham, Carelia de Nord - reprezentând o anumită perioadă istorică și perioadă de evoluție în sănătate. Ceea ce inițiem în Lerești este unic, deoarece pune cu adevărat în centru cetățenii și comunitatea, într-o perioadă în care drepturile individuale sunt mult mai puternice decât cele colective. Spunând asta, ne dăm seama că modelele de tipul Carelia de Nord nu mai pot fi aplicate în zilele noastre. Dacă vrem să reducem povara bolilor cronice, să fim mai eficienți în prevenție și să promovăm sănătatea, ceea ce facem în Lerești poate reprezenta un model. Noi am inițiat și consolidăm în continuare acest model, dar avem nevoie de mai mult sprijin pentru a-l putea scala, pentru a-l putea duce la nivelul următor.” Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 26 · 38 min
Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini, Meta AI și dezinformarea medicală | Dr. Marius Geantă | Știința360
În cadrul ediției de pe 12 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Acuratețea științifică, calitatea referințelor și lizibilitatea răspunsurilor prezintă limitări importante în ceea ce priveşte comunicarea cu chatboții care au la bază inteligență artificială pe teme legate de sănătate, cu riscul de a favoriza propagarea dezinformării în medicină, conform unui nou studiu publicat în BMJ Open. Pe măsură ce utilizarea acestor instrumente continuă să se extindă, noile rezultate evidențiază nevoia de educație publică, formare profesională și reglementări adecvate pentru inteligența artificială generativă să susțină şi să nu afecteze sănătatea publică. Principalele concluzii ale noului studiu, cu privire la răspunsurile oferite de chatboţi pe teme medicale sensibile: ▶ aproape jumătate dintre răspunsuri au fost problematice (30% oarecum problematice și aproape 20% extrem de problematice) ▶ calitatea răspunsurilor nu a diferit semnificativ între chatboții ▶ Grok a generat semnificativ mai multe răspunsuri extrem de problematice decât s-ar fi așteptat în cadrul unei distribuții aleatorii Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini și Meta AI, evaluați într-un studiu privind dezinformarea medicală ▶ Țările cu venituri mici și medii raportează niveluri mai mari de alfabetizare digitală în sănătate decât țările bogate ▶ Infecțiile noi cu HPV pot apărea pe tot parcursul vieții adulte: vaccinarea rămâne importantă și după 27 de ani ▶ Statinele în prevenția cardiovasculară: decizia de tratament ar trebui să includă și factorii suplimentari de risc, nu doar colesterolul Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 22 · 29 min
Expunerea copiilor la Reclame care le pun Sănătatea în pericol | Dr. Marius Geantă | #știința360
Un studiu din Noua Zeelandă arată cum marketingul pentru băuturi cu zahăr, fast-food, alcool și jocuri de noroc depășește de două ori mesajele pentru alimentație sănătoasă și campaniile sociale.Imaginează-ți un copil de 12 ani într-o zi obișnuită de sâmbătă: micul dejun acasă, drumul spre parc, câteva ore petrecute cu prietenii și apoi o oprire rapidă cu familia la supermarket. La prima vedere, pare o zi normală. Dar dacă acest copil ar purta o cameră mică la gât, care surprinde tot ce vede, tabloul ar arăta diferit: o avalanșă continuă de logouri, postere și ambalaje colorate care îl îndeamnă să bea sucuri, să mănânce ciocolată, să își ia o gustare de tip fast-food sau să încerce norocul la loto.Exact asta au vrut să măsoare cercetătorii din Noua Zeelandă. Folosind camere video, ei au urmărit copii cu vârste între 11 și 13 ani în viața lor de zi cu zi, pentru a surprinde ce anume le apare în fața ochilor. Ulterior, imaginile au fost analizate atent pentru a identifica expunerea la reclame, nu doar pentru jucării sau haine, ci mai ales pentru așa-numitele „produse nesănătoase”: alimente bogate în zahăr, grăsimi și sare, băuturi alcoolice, tutun și jocuri de noroc.Rezultatele au fost alarmante. În medie, fiecare copil a fost expus la 76 de reclame pentru produse nesănătoase în fiecare zi. De peste două ori mai mult decât numărul reclamelor pentru alimente sănătoase sau mesaje sociale pozitive, precum campanii împotriva fumatului sau a bullying-ului. Cu alte cuvinte, universul comercial în care cresc copiii înclină covârșitor balanța spre produse care le pun sănătatea în pericol.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Marea Britanie introduce, în premieră, testarea prin biopsie lichidă înainte de biopsia de țesut pentru diagnosticul cancerului pulmonar▶ Vaccinare fără ace cu ajutorul aței dentare: primele date arată rezultate similare imunizării intranazale contra gripei▶ Biomarkerii cardiaci, troponina T și NT-proBNP, ar putea fi indicatori timpurii și pentru riscul de cancer, inclusiv la persoanele fără istoric de afecțiuni cardiovasculare▶ Copiii sunt expuși de 76 de ori pe zi la reclame pentru produse care le pun sănătatea în pericolAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 22 · 22 min
Prevenția BCV ar trebui să înceapă încă de la 20 de ani | Dr. Marius Geantă | #știința360
Bolile cardiovasculare sunt adesea percepute ca probleme care apar mai târziu în viață. Însă, potrivit unui nou studiu publicat în European Heart Journal, factorii care contribuie la aceste afecțiuni pot acționa mult mai devreme decât ne imaginăm.Mai exact, nivelurile crescute ale anumitor particule lipidice din sânge, cum ar fi apolipoproteina B (apoB), particulele de lipoproteine cu densitate joasă (LDL-P) și particulele bogate în trigliceride (TRL-P) pot începe să deterioreze vasele de sânge timpuriu(între 18 și 40 de ani), crescând semnificativ riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral mai târziu în viață.Un aspect central al studiului a fost evaluarea riscului de boli cardiovasculare în funcție de cât de mult au fost expuși participanții, în mod cumulat, la aceste particule lipidice în tinerețe. Pentru a compara persoane cu niveluri diferite de expunere, cercetătorii au utilizat o unitate numită „abatere standard” (standard deviation, SD). Aceasta este o metodă statistică prin care se măsoară cât de mult variază un individ față de media grupului.Cu cât expunerea cumulativă a unei persoane a fost mai mare decât media (exprimată în unități de SD), cu atât riscul său de a dezvolta o boală cardiovasculară după 40 de ani a fost mai mare.Mai exact:- O creștere cu o abatere standard a apoB (echivalentul a +288 mg/dL în timp) a fost asociată cu un risc cu 30% mai mare de evenimente cardiovasculare.- Pentru LDL-P, o creștere similară (+5.433 nmol/L) a fost asociată cu un risc cu 28% mai mare.- Pentru TRL-P, o creștere cu o abatere standard (+949 nmol/L) a dus la un risc cu 28% mai mare.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tehnică FIV inovatoare cu ADN de la trei persoane previne boala mitocondrială: opt copii s-au născut sănătoși în Regatul Unit▶ Leukemia-on-a-chip, dispozitivul care permite testarea în laborator a terapiei CAR-T potrivite pentru fiecare pacient, înainte de administrare▶ Scala FFSAS, primul instrument care măsoară dependența de dulciuri, ar putea informa strategiile de prevenție personalizată▶ Prevenția bolilor cardiovasculare ar trebui să înceapă încă de la 20 ani prin testarea de rutină pentru apoB, colesterol LDL și triglicerideAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 21 · 28 min
Trăim mai mult dar nu și mai SĂNĂTOS | Dr. Marius Geantă | #știința360
Deși oamenii trăiesc mai mult ca oricând, acest lucru nu înseamnă neapărat ani suplimentari petrecuți în stare de sănătate optimă. Fenomenul, denumit healthspan-lifespan gap, arată că de fapt, mulți dintre anii câștigați sunt marcați de boli cronice, dizabilități sau limitări funcționale.Într-un articol publicat în Nature Communications Medicine în 2025, au fost analizate 183 de țări, structurate în șase regiuni conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății: Africa, America, Europa, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest și Orientul Mijlociu. Studiul a utilizat date naționale agregate din ultimele două decenii și a inclus proiecții până în anul 2100. Au fost investigate informații oficiale privind starea de sănătate, speranța de viață și cheltuielile pentru servicii medicale, comparând durata totală a vieții cu perioada efectiv trăită în stare de sănătate optimă. În paralel, au fost identificate tiparele principale de boli în diferite țări și regiuni, evidențiind factorii determinanți ai diferenței dintre longevitate și perioada trăită sănătos.Rezultatele studiului arată diferențele semnificative dintre durata totală a vieții și perioada trăită sănătos la nivel global și regional. În medie, oamenii trăiesc 9.1 ani cu boli sau limitări funcționale înainte de sfârșitul vieții. Valorile variază între țări: Lesotho are cea mai scurtă perioadă afectată de boală (6.5 ani), iar Statele Unite cea mai lungă (12.4 ani). Africa și Pacificul de Vest înregistrează, în general, perioade mai scurte de viață afectată, în timp ce Europa, America, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est au perioade mai lungi, reflectând diferențele în sănătatea populațiilor și structura bolilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Antiinflamatoarele uzuale ar putea contribui la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene ▶ Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare▶ O terapie pe bază de ARN a adus la niveluri normale trigliceridele la 80% dintre pacienţii care aveau niveluri moderat crescute şi risc cardiovascular ridicat▶ Stresul afectează inima la nivel molecular și crește riscul de boli cardiovasculareAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 21 · 29 min
AI evaluează riscul de BCV la femei pe baza mamografiilor | Dr. Marius Geantă | #știința360
Un nou studiu publicat în revista Heart arată că inteligența artificială (AI) poate prezice riscul de boli cardiovasculare la femei,utilizând imagini din mamografiile de rutină, împreună cu vârsta lor. Acesta sugerează că mamografia, test folosit deja pe scară largă pentru depistarea cancerului de sân, ar putea fi un instrument eficient și în calcularea și detectarea afecțiunilor inimii și vaselor de sânge.Cercetătorii au creat un algoritm AI care analizează structura internă a sânilor și caracteristicile vizibile pe mamografie, care ia în calcul vârsta pacientelor, pentru a estima riscul pe 10 ani de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Algoritmul a avut performanțe similare cu calculatoarele de risc clasice, precum „PREDICT” din Noua Zeelandă și „PREVENT” al American Heart Association, dar performanța lui s-a îmbunătățit atunci când au fost adăugați alți factori clinici.Au fost analizate datele a 49.196 de femei din Victoria, Australia, înscrise între 2009 și 2020 în registrul Lifepool. Femeile au furnizat informații despre stilul de viață și starea de sănătate în care se află, cum ar fi absența sau frecvența obiceiurilor precum fumatul, consumul de alcool, care este greutatea lor, dacă suferă de diabet și dacă administrează medicamente pentru colesterol, tensiune arterială sau subțierea sângelui. De asemenea, s-au colectat date despre menopauză, istoric reproductiv, terapie hormonală și intervenții de tipul operațiilor la sân sau radioterapie. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Inteligența artificială poate evalua riscul de boli cardiovasculare la femei pe baza mamografiilor▶ Fumatul, factor de risc pentru toate formele de diabet de tip 2: risc dublu pentru formele caracterizate prin rezistență la insulină▶ Infarctul miocardic în rândul tinerilor: femeile, mai puțin afectate de ateroscleroză, dar mai expuse altor riscuri▶ ActCRISPR-TB: un nou test rapid pentru tuberculoză, cu detecție corectă în 93% dintre cazuri și rezultate în mai puțin de o oră Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 20 · 30 min
4/10 decese prin Cancer, legate de Factori de Risc Modificabili | Dr. Marius Geantă | #știința360
Un nou studiu publicat în The Lancet arată că numărul cazurilor și deceselor cauzate de cancer a crescut foarte mult la nivel global în ultimele trei decenii și se estimează că va continua să crească până în 2050. Analiza, realizată de colaboratorii Global Burden of Disease (GBD) 2023, oferă date detaliate despre incidența cancerului, mortalitatea și factorii de risc în 204 țări și teritorii. Studiul a analizat 47 de tipuri de cancer între 1990 și 2023 și a făcut previziuni până în 2050.Potrivit studiului, în 2023 au existat 18.5 milioane de cazuri noi de cancer și 10.4 milioane de decese cauzate de cancer la nivel mondial (fără a include cancerele de piele non-melanom). Aceasta reprezintă o creștere de peste 100% a cazurilor și 74% a deceselor față de 1990. Cancerul este acum a doua cauză de deces la nivel global, după bolile cardiovasculare, iar cele mai afectate par a fi țările cu venituri mici și medii.Studiul a arătat că aproximativ 42% dintre decesele cauzate de cancer (aproximativ 4,3 milioane) sunt legate de factori de risc evitabili, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă, expunerea la anumite substanțe la locul de muncă și poluarea aerului. Fumatul a fost responsabil pentru 21% dintre decese la nivel mondial, fiind principalul factor de risc în majoritatea țărilor. În țările cu venituri mici, principalul factor de risc asociat cancerului a fost expunerea la infecții transmisibile prin contact sexual. De asemenea, proporția de decese atribuite factorilor de risc a fost mai mare la bărbați (46%) comparativ cu femeile (36%).Cele mai frecvente tipuri de cancer în 2023 au fost cancerul de sân (cel mai des diagnosticat) și cancerele traheale, bronșice și pulmonare (cele mai multe decese). Studiul a evidențiat și diferențe regionale: Liban a înregistrat cea mai mare creștere a incidenței și mortalității, Emiratele Arabe Unite au avut cea mai mare scădere a incidenței, iar Kazahstan cea mai mare scădere a mortalității.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tratamentul bolilor rare, revoluționat prin nanomedicamente personalizate produse în spitale▶ Vaccinarea împotriva herpes zoster se asociază cu o reducere de 20% a riscului de accident vascular cerebral și infarct miocardic▶ The Lancet: patru din zece decese prin cancer sunt legate de factori de risc modificabili▶ Cazurile de diabet zaharat la tineri, în creștere. Controlul factorilor de risc trebuie să înceapă încă din primii ani de viațăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 20 · 39 min
Safe Hearts, primul Plan European pentru Sănătatea Cardiovasculară | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 13 ianuarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Comisia Europeană a publicat primul Plan al Uniunii Europene pentru sănătatea cardiovasculară, Safe Hearts Plan, un document strategic care stabilește un cadru comun de acțiune pentru prevenția, depistarea și managementul bolilor cardiovasculare la nivel european.Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual și peste 62 de milioane de persoane afectate. Impactul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an, incluzând costuri medicale directe și pierderi de productivitate. Diferențele dintre statele membre sunt semnificative: ratele de mortalitate cardiovasculară pot fi de peste șase ori mai mari între anumite țări și regiuni ale UE.Pentru prima dată, Comisia propune un răspuns coordonat la nivelul UE pentru această povară majoră , bazat pe dovezile sintetizate în raportul OECD The State of Cardiovascular Health in the European Union și pe lecțiile învățate din inițiative europene, inclusiv proiecte precum PERFECTO, dedicate depistării precoce a riscului cardiovascular ereditar.Planul pornește de la o evaluare realistă a limitelor abordărilor actuale. Deși aproape 80% dintre bolile cardiovasculare sunt considerate evitabile, prevenția reprezintă în medie doar 3–5% din cheltuielile totale de sănătate în majoritatea statelor membre. În paralel, prevalența factorilor de risc continuă să crească în anumite segmente ale populației.Documentul evidențiază o creștere constantă a cazurilor de diabet, obezitate și hipertensiune arterială, dar și persistența unor factori de risc insuficient controlați, precum colesterolul crescut. Aproape o treime din morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară din Europa este asociată colesterolului necontrolat, iar peste 50% dintre europeni au niveluri crescute sau insuficient controlate.În același timp, Planul atrage atenția asupra inegalităților structurale: diferențe geografice, socio-economice și legate de accesul la servicii, dar și discrepanțe în diagnostic și tratament, inclusiv întârzieri și subdiagnosticare în anumite grupuri populaționale.Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ UE lansează Safe Hearts, primul Plan European pentru Sănătatea Cardiovasculară: prevenția personalizată, inteligența artificială și cercetarea în prim-plan▶ PERFECTO FH▶ FH EARLYAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 19 · 35 min
Fumatul Pasiv și Copiii - 8 mil. de ani de viață pierduți | Dr. Marius Geantă | #știința360
Un nou studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam arată că, la nivel global, copiii pierd anual aproximativ 8.45 milioane de ani de viață ce ar putea fi petrecuți în stare de sănătate optimă din cauza expunerii la fumul de tutun din mediul ambiental (fumat pasiv). Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Hangzhou și Universitatea Chineză din Hong Kong, arată că cei mai afectați sunt copiii din regiunile cu nivel socio-economic scăzut. Fumatul pasiv, pentru care nu există un prag sigur de expunere, este asociat cu infecții respiratorii, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare neurologică și agravarea simptomelor de astm. Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili, deoarece plămânii și sistemul lor imunitar sunt încă în dezvoltare, iar capacitatea de a evita expunerea este redusă.Acesta este primul studiu global care evaluează impactul fumatului pasiv asupra sănătății copiilor sub 14 ani. Cercetătorii au analizat date din cadrul Global Burden of Disease Study, ce acoperă peste 200 de țări și teritorii în perioada 1990–2021. Pentru a cuantifica povara bolilor asociate expunerii la fumul de tutun, a fost utilizat indicatorul DALY (disability-adjusted life year) care exprimă anii de viață trăiți cu boală ori dizabilitate.Analiza a vizat principalele afecțiuni respiratorii determinate de fumatul pasiv: infecții respiratorii inferioare, infecții ale urechii, infecții toracice și tuberculoză și a comparat rezultatele în funcție de Indicele Socio-demografic (SDI), care reflectă nivelul de dezvoltare economică, educațională și socială al țărilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Din cauza fumatului pasiv, copiii din întreaga lume pierd peste 8 milioane de ani de viață sănătoasă▶ Distribuția grăsimii corporale influențează riscul de cancer independent de indicele de masă corporală▶ De ce vârstnicii fac forme mai severe de gripă? Noi date arată rolul unei proteine implicate în metabolismul lipidic▶ Delphi-2M, instrumentul AI care poate prezice riscul apariției a peste 1.000 de afecțiuni, pe o perioadă de 20 de aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 19 · 46 min
Codul European împotriva Cancerului, ediția a 5-a | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 3 februarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele 14 recomandări din noua ediție a Codului European Împotriva Cancerului (ECAC5).Pentru prima dată de la lansarea Codului European Împotriva Cancerului în 1987, versiunea din prezent (ECAC5) își extinde impactul mai departe de responsabilitatea și acțiunile individuale, oferind recomandări clare guvernelor și factorilor de decizie, pentru a reduce povara cancerului pe teritoriul Europei.Bazat integral pe dovezi științifice, cea de-a 5-a ediție a Codului European Împotriva Cancerului adresează principalele provocări ridicate de cancer la nivelul Uniunii Europene, precum și măsurile care pot fi luate pentru combaterea acestora. Codul echipează atât cetățenii cât și factorii de decizie, cu informațiile necesare construirii unor sisteme și comunități mai sănătoase. Accentuează importanța colaborării, comunicării și diseminării cunoștințelor preventive despre cancer, pentru a crea ecosisteme în care toată lumea poate lua decizii sănătoase, informate.Codul poate fi consultat integral aici - https://cancer-code-europe.iarc.who.int/ro/pagina-principala/ Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc▶ Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului aduce noi inițiative de prevenție pentru cetățeni, în România.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
March 23 · 56 min
Sănătatea, rezultat al modului în care sunt proiectate orașele | Marius Geantă & Grațian Mihăilescu
În cadrul ediției de pe 17 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, coordonatorul proiectului 4P-CAN, parte a Misiunii Cancer, a discutat alături de Grațian Mihăilescu, Fondator UrbanizeHub, membru în Comitetul de conducere al Misiunii 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, despre modurile prin care comunitățile și orașele în care trăim ne influențează starea de sănătate. Informații despre Urbanize Hub găsești aici. Informații despre proiectul 4P-CAN găsiți aici. Invitații au discutat despre sinergiile dintre cele două misiuni, Misiunea Cancer și Misiunea 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, subiectul principal fiind că un oraș sustenabil înseamnă un oraș sănătos. Echitatea și combaterea inegalităților este transversală în toate misiunile, la fel cum toate misiunile lansate de Comisia Europeană intersectează zona sănătății. „Poluarea este un exemplu extraordinar de relevant. Dacă te uiți din perspectiva înregistrărilor de mediu - vezi poluare crescută. Dacă te uiți din perspectiva unui medic psihiatru - vezi că ai din ce în ce mai mulți pacienți care vin din ce în ce mai des. Dacă te uiți din perspectiva unui manager de spital - vezi că nu ai suficienți medici. Întrebarea este: conectează cineva cele două zone (mediu și sănătate)? Este cineva care poate să privească în ansamblu?” - Marius Geantă, președinte Centru pentru Inovație în Medicină. Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
Jun 17, 2025 · 23 min
Alimentația bogată în zahăr și riscul crescut de Cancer Pulmonar | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 10 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Acumularea glicogenului se corelează cu gradul tumoral avansat și supraviețuirea redusă la persoanele cu adenocarcinom pulmonar, conform unui studiu publicat în Nature Metabolism. Mecanismele care au condus la creșterea nivelurilor de glicogen au accelerat substanțial progresia tumorală, conducând la cancere de grad înalt, iar ablația genetică a enzimei glicogen sintetază a suprimat cu succes creșterea tumorală. Identificarea rolului glicogenului în creșterea tumorală este un pas important pentru oncologie, deoarece există trei clase diferite de medicamente care țintesc nivelurile glicogenului. Glicogenul este o moleculă formată prin unirea a multiple molecule de glucoză, fiind astfel strâns legat de aportul alimentar. Noile rezultate arată că, în plus față de renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă poate să contribuie major la prevenția deceselor cauzate de cancerul pulmonar. Adenocarcinomul pulmonar reprezintă 40% dintre diagnosticele de cancer pulmonar de la nivel mondial. Impactul pe termen lung al dietei a fost bine studiat până în prezent pentru cancerele dezvoltate la nivelul anumitor organe, precum tubul digestiv sau ficatul, conducând la elaborarea unor recomandări ţintite cu privire la dietă. Pentru cancerul pulmonar însă, influența alimentației a fost puțin evaluată până în prezent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tumorile cerebrale ar putea fi diagnosticate în mai puțin de două ore printr-un test genetic ultra-rapid ▶ Alimentația bogată în zahăr, asociată cu creșterea riscului de cancer pulmonar ▶ Inteligența artificială accelerează procesul de selecție a pacienților pentru studiile clinice Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
Jun 9, 2025 · 28 min
#ASCO25: Traseul ideal pentru pacienții Oncologici | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 3 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În fiecare an, milioane de pacienți diagnosticați cu cancer în stadii incipiente trec prin intervenții chirurgicale cu intenție curativă. Însă după operație, rămâne o întrebare esențială: mai există celule canceroase în organism care ar putea cauza recidiva bolii? Tehnologiile actuale, cum ar fi imagistica, nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta aceste urme de cancer. În acest context, testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru detectarea bolii reziduale minime (MRD) este o soluție inovatoare care poate transforma modul în care sunt monitorizați pacienții după tratament. În cadrul congresului ASCO 2025 a fost prezentat un traseu ideal de îngrijire, creat împreună cu medici, pacienți, cercetători și factori de decizie, menit să integreze testarea ctDNA în practica clinică. Această prezentare reflectă activitatea desfășurată în cadrul proiectului european GUIDE.MRD (GUIding multi-moDal thErapies against Minimal Residual Disease by liquid biopsies), un parteneriat public-privat lansat în 2023 sub inițiativa IHI (Innovative Health Initiative), care reunește 25 de parteneri din întreaga Europă. Scopul proiectului este să răspundă provocării majore din oncologie, identificarea pacienților care, după operație, mai prezintă un risc real de recidivă și ar putea beneficia de tratament suplimentar. Pentru a face acest lucru, consorțiul promovează utilizarea testării ctDNA ca o soluție precisă și personalizată. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Obezitatea și diabetul de tip 2 cresc riscul pentru nouă tipuri de cancere ▶ Testarea genetică poate preveni majoritatea reacțiilor adverse ale medicamentelor, mai ales pentru boli cardiovasculare și psihiatrice ▶ Traseul ideal pentru pacienții oncologici: o abordare europeană pentru integrarea biopsiei lichide ctDNA în practica medicală Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
Jun 6, 2025 · 26 min
Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat. Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate. Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică. Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor ▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament ▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente ▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagistice Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 23, 2025 · 28 min
AI-EKG, util în screeningul femeilor care doresc să devină mame | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 20 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Utilizarea dispozitivelor medicale pe bază de inteligență artificială ar putea avea un rol semnificativ în screening-ul cardiovascular al femeilor care urmează să devină mame sau care își doresc să facă acest pas în viitor. Oamenii de știință de la Mayo Clinic, SUA, au analizat performanțele unui instrument EKG-AI și a unui stetoscop inteligent în detectarea cardiomiopatiei în rândul femeilor aflate la vârstă fertilă. Publicat în Annals of Family Medicine, studiul arată cum cele două dispozitive digitale semnalează cu acuratețe prezența fracției de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) sub 50%, indicator cunoscut în cazul unui mușchi cardiac slăbit. În fiecare an, aproximativ 300.000 de femei își pierd viața ca urmare a complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau al nașterii. O parte din aceste complicații pot fi prevenite, evitate sau gestionate cu mai multă siguranță, cu cât viitoarea mamă și medicii care o îngrijesc cunosc mai multe detalii despre starea sa de sănătate. Ziua Mondială a Sănătății din acest an a adus în prim-plan sănătatea mamelor și a nou-născuților, subliniind importanța măsurilor preventive luate din timp. Screening-ul cardiovascular înainte și în timpul sarcinii, realizat prin mijloace digitale precum dispozitivele bazate pe AI, nu numai că este rapid și cost-eficient, dar poate depista timpuriu femeile aflate la risc și poate informa viitorul planul de îngrijire al acesteia. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Dispozitivele digitale de tipul AI-EKG, utile în screeningul cardiovascular al femeilor care doresc să devină mame ▶ CORDELIA, cel mai amplu studiu asupra sănătății cardiovasculare în Europa de Sud. Datele genomice, sociale și de mediu vor contribui la strategii de prevenție personalizată ▶ Un program de screening pentru cancerul colorectal desfășurat timp de 20 ani a demonstrat reducerea cu 50% a mortalității ▶ Prima terapie CRISPR personalizată salvează viața unui bebeluș cu o boală genetică rară. Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 16, 2025 · 26 min
De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kg în plus? | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 6 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În perioada sărbătorilor de iarnă, în Regatul Unit, aportul caloric zilnic poate atinge valori de aproximativ 6000 kcal — similare cu cele înregistrate de cicliștii din Turul Franței — în timp ce nivelul de activitate fizică scade semnificativ. Acest exemplu ilustrativ susține un model alternativ propus de cercetători, conform căruia episoade scurte, dar intense, de dezechilibru energetic — determinate de perturbări ale rutinei zilnice — pot conduce la creșteri ale masei adipoase. Aceste perturbări, denumite „instabilitate comportamentală”, sunt frecvent asociate cu tranziții importante din viață, precum începutul studiilor universitare, debutul parentalității sau alte schimbări majore. Date recente contrazic astfel modelul tradițional conform căruia acumularea țesutului adipos are loc prin mici surplusuri calorice susținute în timp. În locul unei acumulări lente și constante, aceste fluctuații bruște pot avea un impact major asupra masei corporale, fără ca ele să fie neapărat evidente în evaluările medicale periodice. Un studiu recent, publicat în International Journal of Obesity, atrage atenția asupra rolului important al perturbărilor stilului de viață în acumularea excesivă de țesut adipos și evidențiază măsurile necesare pentru prevenirea și intervenția eficientă în aceste situații. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer. De asemenea, poate afecta fertilitatea, sănătatea oaselor, dar și calitatea vieții în general, influențând procese esențiale precum mobilitatea și somnul. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kilograme în plus. Prevenția personalizată ar putea ține obezitatea sub control ▶ Nivelurile ridicate de zahăr în sânge în adolescență triplează riscul de afectare cardiacă prematură, mai ales la fete ▶ Pacienții care au suferit un infarct miocardic ar trebui să primească tratament cu statină și ezetimib cât mai rapid ▶ Testarea mutației KRAS prin biopsie lichidă îmbunătățește prognosticul și ghidarea tratamentului în cancerul pancreatic Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 7, 2025 · 35 min
Incidența Cancerului de Sân continuă să crească în Europa | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 29 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. European Network of Cancer Registries (ENCR) este o rețea coordonată de Comisia Europeană care reunește registrele naționale și regionale de cancer din Europa, cu scopul de a standardiza și îmbunătăți colectarea și utilizarea datelor oncologice. European Cancer Information System (ECIS), gestionat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, a actualizat baza sa de date pentru prima dată după 2018, integrând informații recente din peste 125 de registre din 32 de țări europene. Actualizarea din 2025 include și regiuni anterior subreprezentate, precum Madeira, Insulele Canare și Malta. Noile date sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică și reflectă mai precis tendințele actuale ale incidenței și mortalității prin cancer în Europa. Această actualizare subliniază rolul esențial al registrelor naționale de cancer, deoarece multe dintre țările participante au introdus noi seturi de date colectate după 2018. Registrele naționale oferă date standardizate, validate și comparabile, fiind importante în monitorizarea evoluției bolii și în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Colaborarea între aceste registre, prin rețeaua ENCR, asigură calitatea și comparabilitatea datelor la nivel european. La o privire de ansamblu, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul rămâne una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel global, cu aproximativ 10 milioane de decese raportate în 2020. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial sunt cancerul de sân, pulmonar, colorectal și de prostată. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sângele din cordonul ombilical conține biomarkeri epigenetici care pot fi analizați pentru a depista riscul de boli de-a lungul vieții ▶ O nouă metodă de biopsie lichidă permite depistarea timpurie a cancerului și monitorizarea bolii, la costuri reduse ▶ Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European ▶ Incidența cancerului de sân continuă să crească în Europa, la femeile de peste 30 ani Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
May 2, 2025 · 31 min
Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 22 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru conferința de nivel înalt Către un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare. Organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), Ministerul Sănătății din Polonia și Universitatea de Medicină din Varșovia, evenimentul a subliniat consensul care există deja în Europa: a sosit momentul pentru o strategie europeană cuprinzătoare și coordonată în domeniul bolilor rare. Bolile rare afectează peste 36 de milioane de persoane în Europa, însă doar aproximativ 6% dintre aceste boli beneficiază de tratamente eficiente – iar accesul la ele nu este uniform în toate statele membre ale UE. De la diagnostice întârziate la acces limitat la specialiști și terapii, pacienții se confruntă cu o adevărată „loterie geografică a sănătății”, care lasă mulți fără îngrijirea de care au nevoie la timp. În acest context, apelul pentru un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare este mai urgent ca niciodată Deși există strategii naționale pentru bolile rare, actualul sistem fragmentat nu are coordonarea și coerența necesare pentru a produce schimbări durabile. După cum au subliniat mai mulți experți la Varșovia, un plan de acțiune solid la nivelul UE ar servi la completarea eforturilor naționale, promovarea colaborării transfrontaliere și stimularea investițiilor în cercetare și inovare. Un diagnostic precoce și corect nu doar că îmbunătățește rezultatele pacienților, ci și eficientizează utilizarea resurselor sistemului de sănătate. Progresele în genomică, programele de screening și platformele de partajare a datelor – precum Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) – oferă oportunități importante pentru a reduce întârzierile în diagnosticare și pentru a orienta pacienții către terapii adecvate. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE ▶ Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare ▶ Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii ▶ Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRM Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Showing 1–20 of 22 episodes